La 30 de ani de la primul Congres Național, oftalmologia românească privește către un viitor definit de inovație, tehnologie și o pregătire profesională tot mai complexă. Ediția din acest an pune în centrul său relația dintre experiență și formarea noii generații, prin tema „Maestrul și ucenicul”. Un principiu care vorbește nu doar despre transmiterea cunoștințelor, ci și despre continuitatea unei școli medicale.
Într-un dialog despre evoluția oftalmologiei, noile direcții terapeutice, provocările practicii de înaltă specializare și rolul formării tinerilor, conf. univ. dr. Marian Burcea, medic primar oftalmolog și vicepreședinte al Societății Române de Oftalmologie, aduce perspectiva unui specialist cu o amplă experiență clinică și managerială.
Conf. dr. Marian Burcea — medic primar oftalmolog, vicepreședinte al Societății Române de Oftalmologie, manager al Institutului Clinic de Urgențe Oftalmologice „Prof. Dr. Mircea Olteanu”, București.
Congresul Național de Oftalmologie este un moment important pentru specialitate. Ce aduce nou ediția din acest an și ce ați dori să urmărească în mod special participanții?
Congresul Național de Oftalmologie are o istorie importantă. Au trecut 30 de ani de la primul congres, organizat în 1996, la București, sub directa îndrumare a profesorului dr. Benone Cârstocea și a doamnei dr. Daniela Șelaru, în calitate de secretar general.
Anul acesta, în 2026, ajungem la cea de-a 24-a ediție, iar evoluția congresului a fost remarcabilă, atât prin progresul înregistrat de oftalmologie, cât și prin nivelul de profesionalism al medicilor specialiști.
În fiecare an sunt prezentate noutăți importante. Pentru această ediție, aș menționa, în premieră, organizarea unui curs de ultrasonografie oculară destinat rezidenților, susținut de îndrumători din străinătate, precum și un curs de electrofiziologie oculară a retinei, cu participarea unor specialiști de prestigiu din Europa și Statele Unite.
Un alt moment important este cel dedicat Zilei Mondiale a Luptei împotriva Orbirii, marcat în cea de-a doua zi a congresului, pe 8 octombrie. Pentru noi, este un eveniment deosebit, cu atât mai mult cu cât are loc chiar în cadrul congresului.
Ediția din acest an aduce și o prezență internațională deosebită. Pe lângă speakerii și invitații tradiționali din străinătate, avem ocazia de a întâlni personalități importante ale oftalmologiei mondiale. Pentru prima dată, președintele Societății Europene de Oftalmologie, dr. Tero Kivela, din Finlanda, va fi prezent în cadrul congresului nostru. Alături de acesta, participă invitați din Statele Unite, Israel, Egipt, Grecia, Ungaria, Cehia și Franța.
Sunt personalități ale oftalmologiei europene și americane care și-au găsit timp pentru a ne onora cu prezența la acest congres, desfășurat în fiecare an la începutul lunii octombrie. Desigur, prezentările acestor specialiști reprezintă un punct de interes major, dar nu sunt singurele.
Și lucrările medicilor români sunt importante, iar nivelul acestora crește de la an la an. Este un semn al evoluției și al dezvoltării continue a oftalmologiei românești.
Oftalmologia evoluează foarte rapid. Care sunt domeniile în care vedeți cele mai importante schimbări în perioada următoare?
Domeniile care se vor dezvolta în perioada următoare sunt legate, într-o anumită măsură, de inteligența artificială, care ne poate ajuta în diagnosticul unor cazuri complicate și în procesarea unor volume foarte mari de informații.
În ceea ce privește noutățile terapeutice, mă gândesc la descoperirea unor molecule noi pentru bolile retiniene, precum și la progresele importante în tratamentul patologiei corneene. Sunt domenii în care este de așteptat ca dezvoltarea să continue rapid în anii următori.
Institutul Clinic de Urgențe Oftalmologice gestionează numeroase cazuri complexe. Ce v-a arătat experiența de manager despre principalele nevoi ale oftalmologiei de înaltă specializare din România?
Institutul nostru este, după opinia mea, cel mai valoros institut de oftalmologie din țară. Avem un specific aparte, deoarece asigurăm urgențe 24 de ore din 24, șapte zile din șapte, și primim pacienți din întreaga țară.
Gestionăm o patologie traumatică deosebită, pentru care medicii noștri sunt permanent pregătiți și își dezvoltă continuu experiența. Pentru a face față acestor cazuri complexe, sunt necesare, în primul rând, o școală foarte bună de oftalmologie și o aparatură modernă, care să permită abordarea oricărei provocări chirurgicale.
Nu întâmplător, tema acestui congres este „Maestrul și ucenicul”. Va fi foarte interesant ca profesorii și rezidenții, maeștrii și ucenicii, să stea față în față și să își împărtășească experiența. Este, de fapt, una dintre cele mai importante modalități prin care experiența acumulată poate fi transmisă noii generații.
Ce progrese terapeutice din ultimii ani considerați că au schimbat cel mai mult perspectiva asupra anumitor patologii oftalmologice?
S-au făcut progrese în aproape toate subspecialitățile chirurgicale oftalmologice. Aparatura oftalmologică a evoluat foarte mult, atât în ceea ce privește intervențiile chirurgicale pentru cataractă, cât și în cazul vitrectomiei. Există o distanță uriașă între primele aparate utilizate în oftalmologie și generațiile actuale, care oferă o acuratețe mult mai mare.
Au existat progrese importante și în chirurgia refractivă, prin dezvoltarea laserelor excimer, precum și în chirurgia corneei.
Un alt progres îl reprezintă apariția femtolaserului, utilizat în special în patologia corneană.
În ceea ce privește tratamentul bolilor retiniene, aș menționa moleculele anti-VEGF, utilizate în degenerescența maculară legată de vârstă, forma umedă. Chiar dacă aceste tratamente nu vindecă boala, ele permit pacienților să își păstreze vederea pentru o perioadă mult mai lungă.
Un alt progres major îl reprezintă noile tehnologii și tehnici utilizate în chirurgia glaucomului, care au schimbat semnificativ posibilitățile terapeutice pentru acești pacienți.
Cât de importantă este astăzi colaborarea dintre diferitele subspecialități ale oftalmologiei și unde mai există loc pentru dezvoltare?
Colaborarea dintre subspecialitățile oftalmologiei este foarte importantă. În spital avem medici care s-au specializat în anumite domenii. Sigur că aceștia abordează și patologia oftalmologică generală, însă există colegi cu o experiență deosebită în bolile inflamatorii oculare, glaucom, glaucom congenital sau patologia fundului de ochi.
Această colaborare este esențială, pentru că pacientul poate beneficia astfel de un tratament și de o abordare terapeutică la cel mai înalt nivel științific.
Există însă în continuare domenii care trebuie dezvoltate. Un exemplu este retinopatia de prematuritate, în care există colegi foarte implicați în dezvoltarea acestui program. Un alt domeniu în care este nevoie de dezvoltare este terapia oncologică țintită pentru patologia oculară. În România nu există încă un centru dedicat abordării complete a patologiei oncologice oculare, chiar dacă aceste afecțiuni sunt tratate și în prezent.
Care sunt, în prezent, cele mai mari provocări pentru medicul oftalmolog român?
Provocările pot fi împărțite în două mari categorii: chirurgicale și terapeutice.
Din punct de vedere chirurgical, apar permanent tehnologii și aparaturi noi, iar medicul oftalmolog trebuie să se adapteze acestor evoluții și să dobândească experiența necesară pentru utilizarea lor.
Pe partea terapeutică, apar molecule noi, cu indicații precise, iar medicul oftalmolog trebuie, de asemenea, să fie permanent la curent cu aceste noutăți și să își adapteze practica în funcție de ele.
Privind evoluția oftalmologiei românești, ce vă dă încredere în viitorul specialității și ce considerați că trebuie construit în continuare?
Primul lucru care ar trebui să stea la baza viitorului este școala. Profesorii și medicii cu experiență au responsabilitatea de a transmite mai departe cunoștințele și experiența acumulate și de a trezi interesul tinerei generații pentru specialitate.
Profesorii și medicii cu experiență au responsabilitatea de a transmite mai departe cunoștințele și experiența.
Conf. dr. Marian Burcea
Această formare trebuie să îi ajute pe tineri atât din punct de vedere al gesturilor chirurgicale, cât și al pregătirii teoretice și al lecturii de specialitate. De aceea, tema acestui congres, „Maestrul și ucenicul”, este foarte potrivită și se referă exact la această relație dintre experiență și formarea noii generații.
În încheiere, puteți să transmiteți un mesaj atât colegilor dumneavoastră, cât și rezidenților care vor participa la congresul din acest an?
Chiar dacă programul congresului este foarte încărcat, există sesiuni științifice deosebit de importante, iar tinerii oftalmologi ar trebui să participe la cât mai multe dintre acestea.
Orice întâlnire cu specialiști cu experiență și cu lucrări oftalmologice de înaltă ținută științifică reprezintă un beneficiu pentru formarea lor profesională.
Nu în ultimul rând, este important și concursul rezidenților, în cadrul căruia cele mai bune lucrări prezentate de aceștia vor fi premiate.
O altă noutate a acestui an este acordarea, tot pentru rezidenții care au lucrări deosebite, a Premiului „Prof. Dr. Mircea Olteanu”.
Acesta este un moment cu o semnificație deosebită, deoarece în acest an se împlinesc 100 de ani de la nașterea profesorului Mircea Olteanu, cel care a pus bazele oftalmologiei moderne în România.
Sursa: interviu publicat în Jurmed – Jurnal de Sănătate, ediția Oftalmologie 2026.