Analiza strategică

Piața serviciilor de sănătate din zona de acoperire

Regiunea București-Ilfov este formată din municipiul București și județul Ilfov (opt centre urbane, 33 de comune și 91 de sate). Cu o suprafață de 1.811 km² (0,8% din teritoriul țării) și 2,3 milioane de locuitori (11,5% din populația țării), este regiunea cu cel mai mare grad de urbanizare și cea mai mare densitate a populației din România, cu cel mai mare produs intern brut pe locuitor dintre cele opt regiuni de dezvoltare. Indicatorii de sănătate din regiune se compară, în general, favorabil cu valorile naționale.

Institutul se adresează însă unui număr mare de pacienți din toată țara, precum și din afara țării. Organizarea eficientă a serviciilor, dotarea cu aparatură de înaltă performanță în toate secțiile și existența unui personal calificat și specializat au condus la creșterea adresabilității și la recunoașterea institutului ca unul dintre cele mai performante spitale la nivel național. Din punctul de vedere al zonei de acoperire, principala amenințare o reprezintă numărul mare și concurența clinicilor și spitalelor private care oferă servicii medicale oftalmologice.

Factori-cheie de influență

• politico-legal — finanțarea spitalelor și normele Contractului-cadru au cel mai mare impact asupra finanțării institutului; schimbările frecvente ale legislației reprezintă o amenințare la adresa echilibrului bugetar;
• economic — activitatea este influențată de contractul cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate și de legislația economică, ce poate suferi schimbări de la un an la altul;
• socio-cultural — pacienții asigurați și neasigurați, ale căror așteptări sunt formate de principiul solidarității sociale: dreptul la servicii medicale;
• tehnologic — dotarea tehnologică este esențială pentru diagnostic și tratament; un singur aparat nefuncțional poate perturba activitatea întregului spital;
• ecologic — o catastrofă naturală ar putea afecta structura de rezistență a clădirilor sau ar genera un aflux major de pacienți traumatizați.

Nevoile de îngrijire ale populației deservite

Populația deservită este, în majoritate, îmbătrânită, cu o stare de sănătate precară, patologiile oftalmologice având o incidență din ce în ce mai mare, chiar și în rândul tinerilor. Institutul este cea mai importantă unitate medicală de profil oftalmologic (monospecialitate) la nivelul țării: în anul 2025, la Compartimentul de Primiri Urgențe de Specialitate au fost înregistrate peste 48.000 de cazuri din toate județele țării, iar în cele trei secții clinice își desfășoară activitatea 37 de medici, dintre care 27 de medici operatori, împreună cu peste 90 de asistenți medicali și peste 57 de persoane din personalul auxiliar sanitar.

Evaluarea nevoii de îngrijiri exprimate se realizează prin analiza morbidității migrante — numărul pacienților din afara regiunii care se adresează institutului. Distribuția celor 13.725 de pacienți internați în anul 2025, pe regiuni de dezvoltare, a fost următoarea:

Cauzele care pot influența morbiditatea migrantă sunt diverse: capacitatea redusă sau suprasolicitarea unităților sanitare din zona de domiciliu, lipsa sau deficitul de personal specializat pentru anumite consulturi sau intervenții, lipsa dotărilor și a echipamentelor de ultimă generație sau confortul hotelier deficitar.

Analiza SWOT

Puncte tari

• reputația de centru medical de excelență în domeniul oftalmologiei, care determină un flux mare de pacienți din toată țara;
• specialiști de înaltă clasă, cu supraspecializări în anumite domenii ale patologiei oftalmologice, recunoscuți în țară și în lume;
• departamente de top: transplant de cornee, chirurgie vitreo-retiniană, glaucom congenital, chirurgie reconstructivă oculo-palpebrală, ortoptică pentru copii;
• centru de formare profesională acreditat EBO (Boardul European de Oftalmologie) și membru activ al Uniunii Europene a Medicilor Specialiști (UEMS);
• certificat SR EN ISO 9001:2015 — sistemul de management al calității;
• aparatură medicală modernă și de înaltă performanță; bloc operator performant, două stații de sterilizare, ATI-SPA;
• gamă largă de servicii medicale oftalmologice, pentru pacienți adulți, vârstnici, copii, sugari și prematuri;
• condiții hoteliere foarte bune și abordarea patologiei oftalmologice cu nivel crescut de complexitate;
• activitate științifică — bază solidă de pregătire pentru studenții UMF „Carol Davila”, medicii rezidenți și medicii specialiști veniți la specializare;
• spațiu pentru desfășurarea de cursuri și conferințe de interes național și internațional.

Puncte slabe

• dificultatea finanțării unor terapii de avangardă;
• număr insuficient de personal sanitar mediu, auxiliar și TESA;
• suprasolicitarea Compartimentului de Primiri Urgențe, unde se prezintă mulți pacienți fără urgențe oftalmologice;
• supraaglomerarea cabinetului de explorări funcționale;
• constrângeri legislative, inclusiv pentru plata orelor suplimentare și acordarea de bonusuri financiare;
• lipsa aparatelor de aer condiționat în toate saloanele și săli de așteptare insuficiente pentru pacienți și aparținători;
• lipsa digitalizării pentru managementul fluxului mare de pacienți din ambulatoriu, CPU-S, spitalizare continuă și de zi;
• spațiu insuficient pentru extinderea activităților din ambulatoriul integrat;
• liste de așteptare lungi pentru pacienți.

Oportunități

• realizarea studiilor clinice de specialitate;
• înființarea băncii de cornee;
• telemedicina;
• descentralizarea și acordarea unei autonomii reale; efortul autorităților locale de a susține o parte din cheltuieli;
• servicii oftalmologice cu plată, la cerere (consultații, explorări funcționale, investigații de laborator);
• acreditarea în ciclul III, care crește gradul de încredere al părților interesate și atrage finanțări suplimentare;
• poziția institutului în cadrul Societății Române de Oftalmologie, Societății Române de Glaucom și Comisiei de Oftalmologie a Ministerului Sănătății;
• colaborarea cu secții clinice din țară și din străinătate și participarea susținută la manifestări științifice;
• proiectele de colaborare cu organismele europene (EBO, UEMS, SOE) și mondiale (ICO), care permit alinierea la standardele UE și atragerea de fonduri europene;
• dezvoltarea culturii calității serviciilor de sănătate și a siguranței pacientului.

Amenințări

• numărul mare și concurența clinicilor private care oferă servicii medicale oftalmologice;
• situația administrativă și patrimonială a institutului;
• instabilitatea legislativă, criza economică și afectarea bugetului alocat Ministerului Sănătății;
• pierderea unor angajați-cheie prin migrarea către mediul privat sau către alte țări;
• creșterea gradului de îmbătrânire a populației și diminuarea veniturilor acesteia;
• lipsa de înțelegere a publicului larg că unele boli pot fi tratate corect în ambulatoriu sau în spitalizare de zi;
• colaborarea slabă cu medicii de familie pentru supravegherea tratamentului pacienților;
• blocarea temporară a angajărilor și dificultățile legislative privind stimularea salarială;
• creșterea continuă a tarifelor la utilități și a prețurilor la medicamente și materiale sanitare.

Sinteza problemelor identificate

1. Infrastructura — situația clădirilor este o problemă de fond, din cauza vechimii construcțiilor și a dificultăților de alocare a sumelor pentru reparații capitale, în condițiile regimului juridic complex al terenului și al clădirilor; rețelele de instalații sunt vechi și subdimensionate.
2. Ambulatoriul de specialitate — funcționează într-un spațiu subdimensionat față de necesarul de servicii; este necesară extinderea în alt spațiu existent al institutului și, pe termen lung, o construcție nouă dedicată.
3. Resursele umane — identificarea cu dificultate a personalului medical și nemedical, lipsa cadrului legislativ privind normarea personalului și imposibilitatea plății orelor suplimentare conduc la un grad de nemulțumire; sistemul de salarizare în sănătate motivează slab unele categorii de angajați.
4. Financiar — problema principală o constituie subfinanțarea sistemului de sănătate în ansamblul său.

În ciuda acestor aspecte, institutul își menține performanța datorită acțiunilor Comitetului director, iar plățile către furnizori sunt realizate la termen, fără a se înregistra datorii. Îmbunătățirea performanței clinice și financiare se face în funcție de trei criterii: frecvența (numărul mare de pacienți din toată țara care se adresează institutului), importanța (serviciile oftalmologice reprezintă obiectul de activitate al institutului) și capacitatea de rezolvare cu resursele umane, materiale și financiare disponibile.

Obiectivele și planul de acțiuni rezultate din această analiză sunt prezentate în pagina Planul strategic de dezvoltare 2026–2030.